Pavlos Matesis, Ceremonia. Traducere: Claudiu Sfirschi-Lăudat

O comedie neagră în care sunt luate în râs, într-o manieră grotescă, manierele afectate ale ariviștilor și ale noilor-îmbogățiți, precum și relațiile familiale superficiale. Adunate la înmormântarea unei rude, opt femei discută despre cele mai insignifiante lucruri, uitând tocmai motivul pentru care s-au adunat: pregătirea răposatei pentru ultimul drum.

Yorgos Tsouris, 170 de metri pătrați (Moonwalk). Traducere: Ana-Maria Lucescu

Un text despre dinamica relației complicate dintre două surori care se confruntă cu moștenirea unei case de 170 de metri pătrați după moartea părinților. Casa devine nu doar un simbol al legăturii lor familiale, ci și un catalizator al tensiunilor latente dintre ele și al conflictelor lor interioare. Secretele bine ascunse și răsturnările de situație duc la revelații privind adevărul, adesea rămas necunoscut, al celor mai apropiați oameni.

Charalambos Yannou, Acasă. Traducere: Andreea Anghel

După ani de absență, fiul cel mare se întoarce în casa părintească. Găsindu-și mama deznădăjduită, tatăl aproape senil, iar fratele mai mic îngropat în datorii, tânărul caută
explicații și cere rezolvări. Lipsa reală de comunicare dintre membrii familiei și secretele ascunse agravează atmosfera deja tensionată. „Acasă” devine un loc unde dragostea și nepăsarea, banalitatea și surpriza, asceza și senzualitatea conlocuiesc sub același acoperiș.

Charalambos Yannou, Sfârșitul lumii. Traducere: Simona Teodoroiu

Într-o dimineață, un bărbat găsește în biroul său pe cineva care se dă drept el. Îmbrăcați la fel, amândoi susțin că ocupă aceeași poziție la slujbă, că au același număr de telefon, ba chiar și aceeași soție. Acesta este începutul piesei unui scriitor care se cufundă tot mai mult în propria operă, ajungând să se identifice cu unul dintre personajele sale, până când limitele dintre creație și viață se estompează și apoi dispar cu totul.

Tijana Grumić, Cea mai singuratică balenă din  din lume

Titlul piesei sugerează tema centrală: singurătatea, care, asemenea unei pandemii, a cuprins lumea contemporană interconectată digital, de la cele mai bogate până la cele mai sărace straturi sociale, cufundată în prietenii virtuale și într-o pretinsă apropiere și conexiune. Dar acesta este doar primul strat. Este o poveste dramatică pe tonuri lirice despre alienare, această boală gravă a epocii moderne, dar și despre apropiere și iubire, despre o călătorie între infinitul oceanului și al cosmosului.

Petar Mihajlović, Cronica muncitorească
Drama „Cronica muncitorească” este o analiză sumbră a clasei muncitoare lipsite de drepturi și a destrămării unei familii din trepta inferioară a clasei mijlocii, toate acestea într-o societate și într-o lume care încalcă drepturile fundamentale ale omului: dreptul la viață și dreptul la muncă.

Milena Bogavac, Jami district 
Acțiunea piesei „Jami district” de Milena Bogavac se desfășoară la tripla graniță a fostelor republici iugoslave Serbia, Croația și Bosnia și Herțegovina, dar poate fi plasată oriunde în Balcani, Europa sau în lume, acolo unde proliferează naționalismul extremist și fanatismul, ambalate în narațiuni absurde despre cea mai veche națiune din lume. Conflictul în jurul unui sit preistoric, desigur fictiv, după un masacru în care mor 150.000 de oameni și în care Jamena preistorică este distrusă, se încheie printr-o pace durabilă și o soluție prin care satul devine un district aflat sub protecție internațională.

Milena Marković, Orfanul Simeon
Textul dramatic original „Orfanul Simeon” de Milena Marković este inspirat de piesa omonimă mai puțin cunoscută a lui Jovan Sterija Popović, scriitor clasic, dar și de motive din poezia populară medievală sârbă despre copilul abandonat, iar în sens mai larg se leagă de mitul antic al copilului părăsit și al relației incestuoase mamă–fiu (cea mai cunoscută versiune fiind „Oedip” de Sofocle). Scris într-un limbaj poetic, în vers liber, textul reprezintă o inițiere în viața protagonistului, un orfan, și o căutare a identității, cu elemente de aventură specifice unui road movie și bildungsromanului.

Jaan Tätte, Intersecţia cu drumul principal sau Povestea peştişorului de aur 

Misterioase sunt căile miracolelor. Sunt ele darurile vieţii sau mai degrabă poveşti frumoase, plăsmuite de mintea noastră? La căderea serii, undeva, într-o pădure, la uşa lui Osvald bate femeia visurilor sale, însă însoţită de un alt bărbat. Acum pare că a venit momentul în care iubirea va triumfa asupra materialismului şi a nefericirii, totul depinde de Osvald şi de forţa credinţei lui în miracole sau poate… sau poate nu?

Mihkel Ulman, Dulapul 

În creierii nopţii, Joonas o găseşte pe Flo ascunsă într-un dulap din casa lui, iar această neobişnuită întâlnire stârneşte o încurcătură care dă peste cap viaţa comodă şi calculată a lui Joonas şi a soţiei lui Krista. Haosul natural al misterioasei Flo, partenerul ei periculos şi imprevizibil, planurile de avansare ale ambiţioasei Krista, resemnarea şi singurătatea lui Joonas se încâlcesc într-o succesiune comică şi precipitată, de neînţelegeri şi tensiuni, transformând dulapul vechi de la care au pornit toate într-un portal pentru romantismul trecutului care încearcă să îşi revendice un loc în prezent.

Diana Leesalu şi Kaarel B. Väljamäe, Semne pe tocul uşii

Gemenii Markus şi Mihkel au împărţit mereu totul: ziua de naştere, primele amintiri, prima iubire, trăsnăile copilăriei, destrămarea familiei, tristeţea, o lume divizată cultural, cotidianul apăsător, ruşinea, ratarea tatălui, maturizarea. Au împărţit mereu viaţa la doi, dar nu egal, ci în oglindă, complementar, şi tocmai această împărţire inegală i-a separat şi i-a apropiat deopotrivă, printr-o grijă reciprocă permanentă. Însă poţi oare să veghezi respiraţia fratelui tău la nesfârşit?

Mehis Pihla, Afacerile sunt afaceri 

Piesă câştigătoare a Premiului pentru dramaturgie originală, acordat de Uniunea Teatrală din Estonia în 2025, Afacerile sunt afaceri este inspirată din uriaşul scandal de spălare de bani, din 2017, în care a fost implicată filiala estonă a Danske Bank, una dintre cele mai mari bănci daneze. Cu personaje şi situaţii puternic ancorate în realitatea unei societăţi care încearcă să ţină pasul cu Occidentul şi cu un pregnant simţ pentru adevărul uman şi raporturile globale de putere (economică, politică ş.a.), acest text este privit ca una dintre cele mai importante scrieri din dramaturgia estonă contemporană, dar perfect valabilă pentru orice societate europeană de azi.

Raluca Cîrciumaru este critic de teatru și dramaturgă absolventă a UNATC „I.L. Caragiale” București. În calitate de critic, scrie pentru Teatrul Azi. Ca autoare dramatică, a colaborat cu Teatrul Metropolis, Teatrul de Nord Satu Mare, Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe și Teatrul Odeon. În prezent, face parte din echipa curatorială a Festivalului Național de Teatru, ediția 2026.

Octavian Szalad este teatrolog, critic de teatru și redactor al revistei Teatrul azi și al revistei academice CONCEPT, specializat în teoria și istoriei teatrului de păpuși/animație. Este doctorand la UNATC „I.L. Caragiale” București, cercetând istoria teatrului de păpuși/animație din România. Este redactor și corector de carte pentru Fundația Culturală „Camil Petrescu” și, în ultimii ani, membru al diferitor jurii de specialitate.